Soaptele ierbii ascunzând ţărâna
29 Aprilie 2008Umbrele apei ce-o brăzdează viu,
Zbuciumul pietrei, tihnă în pustiu,
Şi-al focului ce îmi sărută mâna,
Cugetul brumei, licăr arămiu,
Strigătul mării devenind stăpâna
Aceluiaşi tărâm culcat pe râna
Nisipului pe care-aş vrea să fiu.
Sunt toate cuib de zei, sălaş de zâne,
Uitat de timp şi pururea promis.
Suie în cer un rug de coapte grâne,
Bătăi de bronz, dar, într-un zbor închis,
Pe-aceste vămi crucificat rămâne
Sufletul Lumii, necurmat ucis.
Tags: un sonet pe zi
Adrian Munteanu
Decembrie 30th, 2009 la 5:08
…
Норм …